TOTUL DESPRE VARICELĂ ( “vărsatul de vânt”)

0
2892

În ultimele săptămâni, în județul Olt s-a constatat o proliferare a cazurilor de varicelă, în special în colectivitățile de școlari și preșcolari. De aceea considerăm necesară și utilă pentru populație   prezentarea detaliată a acestei “boli a copilăriei”, cauzată de virusul Varicelo-Zosterian, precum și a măsurilor de prevenire și protocolului ce trebuie urmat în cazul îmbolnăvirii.

Ca în cazul majorității virozelor, proliferarea cazurilor de varicelă este favorizată de temperaturile moderate, umiditate, în special când la acestea se asociază și curenții de aer, de unde și denumirea populară de “vărsat de vânt”.

Persoanele care nu sunt imunizate prin vaccinare, cele care nu au făcut boala, sau cele cu imunitate scăzută, dobândită în urma unei afecțiuni, sau după o perioadă de privare a organismului de vitamine naturale, cum este perioada de iarnă, sunt cele mai predispuse la varicelă. Este o “febră eruptivă”( stare febrilă asociată cu erupții cutanate), boală infecto- contagioasă care afectează în special copiii, dar în anumite situații și adulții.

Varicela se transmite pe cale respiratorie, prin tuse, strănut și salivă, dar și prin ruperea veziculelor cu lichid, care poate determina răspândirea virusului în special în cadrul colectivităților de copii (prin “mâini murdare”). Iată de ce bolnavul trebuie izolat acasă până la dispariția veziculelor.
SEMNUL DISTINCTIV AL VARICELEI este reprezentat de erupția cutanată sub forma de VEZICULE ROȘIATICE, PLINE CU LICHID, care, pe măsură ce boala se apropie de final scad în dimensiuni, apoi se resorb în totalitate.
Boala are următoarele perioade: incubație, invazie și erupție.
Perioada de incubație – cea din momentul pătrunderii virusului în corp și până la apariția simptomelor – poate fi de 2-3 săptămâni.
A doua perioadă, cea de invazie, durează 1-2 zile și se manifestă prin stare de astenie (oboseală), febră (38 – 39,5 grade Celsius), uneori – atenție ! – însoțită de convulsii febrile, mai ales la copiii mici . Apar de asemenea : adenopatia (mărirea ganglionilor), cefaleea (durerea de cap) și lipsa poftei de mâncare.
Urmează perioada de erupție (stare, sau boală propriu- zisă), care durează 7-10 zile. Semnul caracteristic îl reprezintă erupția cutanată sub forma veziculelor roșietice despre care am vorbit anterior. Spre sfârșitul perioadei aceasta se usucă și cad, rareori lăsând în urmă pete ușor pigmentate, care se estompează cu timpul.  După încheierea perioadei de erupție, în mod normal, în organism se instalează imunitatea permanentă. Virusul rămâne însă în corp pentru tot restul vieții, în stare latentă, putând  să se reactiveze, în perioade de stres și imunitate scăzută, prin pusee de tip “zona Zoster”( aglomerări locale de vezicule specifice varicelei ).
Medicul de familie, generalist sau pediatru au competența de a stabili diagnosticul și de a prescrie tratamentul.
Odată cu stabilirea diagnosticului, pacientul va fi izolat acasă pentru aproximativ 14 zile, respectiv până la dispariția veziculelor.
În acest răstimp va trebui să aibă un regim alimentar echilibrat, bogat in lichide și să i se administreze cât mai multe vitamine, pentru a stimula imunitatea organismului.
Dușurile trebuie făcute cu jet slab de apă călduță și fără burete, pentru a evita ruperea veziculelor.
Medicul poate prescrie antiinflamatoare pentru ameliorarea febrei, iar în cazul suprainfectarii veziculelor, unguente cu antibiotice.
Foarte utile pentru calmarea mâncărimii sunt și soluțiile mentolate sau albastrul de metilen.
În mod normal, varicela, deși este foarte contagioasă, la copii trebuie să aibă o evoluție ușoară, dacă este respectat protocolul de izolare și tratament. Foarte importantă este și igiena corporală, pentru a evita suprainfectarea veziculelor.
Există însă și complicații, mai ales la adulți, dintre care cea mai gravă este  sindromul de șoc toxic, cauzat de sprainfectarea veziculelor, cu evoluție rapidă și care poate fi fatală.
Deși în țara noastră nu este gratuită,  vaccinarea împotriva varicelei este cea mai eficientă măsură de profilaxie.
ELENA VIZIRU