Slatina redevine, pentru câteva zile, capitala mondială a căluşului

0
1561

Cea de-a XXI-a ediţie a concursului naţional „Căluşul Românesc”, care va desfăşura în perioada 18 -22 iunie 2019, va aduce la Slatina peste 2.500 de tineri dansatori de jocuri populare din întreaga ţară.

Dacă la prima ediţie a Concursului Naţional „Căluşul Românesc” desfăşurată în anul 1998 participau 250 de concurenţi la ediţia din acest an sunt aşteptaţi peste 2.500 de dansatori ceea ce este un record de participare.  La manifestarea din acest an care se desfăşoară sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale, Prefecturii Olt, a Consilului Judeţean Olt şi a Primăriei municipiului Slatina ( principalul finanţator al acestui eveniment) în organizarea Centrului Judeţean de Cultură și Artă Olt, Asociația „Călușarii Slatinei”  Inspectoratul Şcolar Olt şi Palatul Copiilor „Adrian Băran”  Slatina vor participa formaţii din 17 judeţe ale ţării  și două anasambluri, din Polonia și Republica Moldova. De remarcat este faptul că judeţul nostru va fi prezent la acest festival cu formaţii de dansatori din 70 de localităţi.

Despre ce aduce nou această ediție a festivalului, ne-a vorbit directorul Palatului Copiilor „Adrian Băran” Slatina, Ilie Brăileanu. „ Iată-ne la cea de-a 21 ediție a concursului național a copiilor «Călușul Românesc». Ca întotdeauna în săptămâna Rusaliilor la Slatina se vor întâlni peste 2500 de copii din toate colțurile țării, mesageri ai folclorului românesc, iar faptul inedit care va caracteriza ediția de anul acesta este tabloul coregrafic intitulat: «Călușul Unește România», care este dedicat intrării călușului în patrimoniul imaterial UNESCO, fapt ce s-a realizat cu sprijinul județului Olt în anul 2005. Sunt 17 formații din țară și două din străinătate, un ansamblu din Polonia și unul din Republica Moldova și bineînțeles formațiile din județul nostru. Sunt practic 14 de ore de spectacole care se vor desfășura pe Esplanada municipiul Slatina, iar dacă anul trecut nu am avut paradă, anul acesta slătinenii se vor bucura de parada portului popular care se va desfășura pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, începând cu ora 18.00, miercuri, 19 iunie. Astăzi (n.red. miercuri 12 iunie) am avut prima repetiție generală. Vrem să fie într-adevăr o surpriză pentru slătineni. Copiii ca de fiecare dată sunt extrem de implicați, extrem de cooperanți. Le mulțumesc lor , profesorilor, instructorilor și primarilor pentru că ne susțin întotdeauna în demersurile și activitățile pe care noi le desfășurăm.  Sunt peste 800 de copii care vor locui în Slatina, pe perioada festivalului. Premiile vor fi în trofee, se va acorda la fiecare secțiune marele premiu, iar trofeul festivalului se va acorda doar la secțiunea Căluș. La secțiunea Căluș după cum știți avem mai multe categorii, ansambluri călușărești, formații de călușari, cete de călușari și  bineînțeles soliși dansatori. Sunt câteva surprize anul acesta. Sunt câteva  surprize anul acesta. Sunt formații de la Traianu, Schitu, Văleni, Gostavățu și așteptăm cu mare interes să vedem ce montări coregrafice au făcut și ce nucleu s-a mai constituit în județul nostru. Suntem într-adevăr un județ fericit pentru că avem 70 de ansambluri ale copiilor care sunt competitive și cu sinceritate vă spun, este meritul comunității locale și aceștor «frumoși nebuni» care sunt coregrafii din județul nostru”, a precizat Ilie Brăileanu, directorul Palatului Copiilor „Adrian Băran” Slatina. Toți cei prezenți pe perioada festivalului pe Esplanda municpiului Slatina vor avea parte de numeroase surprize. O parte dintre acestea ne-au fost dezvăluite chiar de către coregrafii care pregătesc ansamblurile care vor urca pe scena festivalului.

George Ghiță a lu Porumbel:

La a 21 ediție a Călușului Românesc mă voi prezenta cu formații de dansuri și călușari din următoarele localități: Osica de Jos, Osica de Sus, Șopârlița, Traian, Fărcașele și mai nou Voineasa. De fiecare dată pregătesc coregrafii din ce în ce mai sofisticate, dar asta depinde și de valoarea lotului și de numărul de copii. Ca de fiecare dată eu am venit aici pregătit să mă bat pentru marele premiu, dar nu întotdeauna iese așa cum îți dorești  pentru că sunt și alte formații mult mai bune. Depinde de ziua respectivă, de felul cum i-a pregătit fiecare instructor, în decursul unui an de zile. Acum este bătaie mare aici la Slatina pentru că aici este mama călușului. Sper ca una din formațiile mele, scuzați-mi lipsa de modestie să  ia marele premiu. Mi-aș dori, dar depinde de mai mulți factori

Alexandru Rizea: La ediția din acest an eu semnez coregrafia la 10 ansambluri, în jur de 300 de dansatori. Ne-am pregătit intens pentru deschiderea festivalului, mă refer la ansamblurile mele, iar în recitaluri vor fi toate genurile de dansuri”.

Constantin Bălărău: Cu șapte formații voi fi  în festival. Anul acesta este pentru prima dată după 30 de ani când satul Bălănești, vestita vatră folclorică, apare în festival, în concurs. Sunt copii tineri cărora le-am readus în viața spirituală acest vechi obicei. A fost singura formație de călușari, de atunci, care jucau cu fes.  Deci surpriza din acest an este călușul de la Bălănești, este în premieră, după 30 de ani, iar celelalte sunt formații care le-am avut și anul trecut. Ca noutate Tesluiul intră anul acesta cu o suită de dansuri nouă, specifică zonei lor. Restul am Radomireștiul. Nu mai am Drăgăneștiul , din păcate. În schimb am Găneasa  și  o altă formație care este în premieră, satul Berindei cu o suită de dansuri mixte, copii de clasele I-IV”.

Căluşul, inclus pe lista patrimoniului imaterial universal

Obiceiul căluşului este o manifestare folclorică pitorească, dar şi o expresie a vieţii sociale, încifrând înţelesuri profunde asupra relaţiilor omului cu lumea înconjurătoare. La baza practicării obiceiului stă ceata, care se compune din cinci, şapte, unsprezece, treisprezece bărbaţi tineri, excelenţi dansatori şi rezistenţi la eforturi fizice susţinute. Jocul lor se face într-o ambianţă străveche, păgână. Organizaţi după o anumită ierarhie, cu personaje precum: vătaful – conducătorul cetei, Mutul şi stegarul, ei sunt uniţi prin legământul jurământului de a nu divulga secretul căluşarilor. Ca la vechile popoare, ei au un caracter de grup închis, de organizaţie secretă. La sfârşitul anului 2005, Căluşul a primit recunoaştere la nivel mondial, fiind inclus de către UNESCO pe lista patrimoniului imaterial universal. Datorită acestei includeri pe lista patrimoniului imaterial universal, Căluşul a ajuns să fie recunoscut drept un simbol identitar, o notă distinctivă a românilor.