Activitatea susţinută desfăşurată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Olt s-a evidenţiat în ultimii cinci ani de când se afla la cârma instituției inspectorul șef Cristian Ungureanu, în rezultatele pozitive înregistrate în urma controalelor la angajatorii din judeţ. Mergând în primul rând pe prevenție, dar totodată aplicând şi amenzi usturătoare atunci când a fost nevoie, cazurile de încălcări ale Codului Muncii au scăzut considerabil. Despre cum a fost anul 2017 pentru ITM Olt, dar și obiectivele propuse de conducerea instituție în 2018, ne-a vorbit într-un scurt interviu acordat, inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Olt, Cristian Ungureanu.
Cum a fost anul 2017 pentru Inspectoratul Teritorial de Muncă Olt ?
În conformitate cu prevederile Legii numărul 108/1999, inspectoratele teritoriale de muncă exercită controlul aplicării prevederilor legale atât în domeniul relaţiilor de muncă, cât şi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Activitatea desfăşurată pe parcursul unui an se transpune în acţiuni de verificare şi control a agenţilor economici care desfăşoară activitate pe raza judeţului nostru, în acţiuni de informare şi conştientizare, atât a acestora cât şi a lucrătorilor acestora, despre necesitatea respectării legislaţiei din domeniul muncii. Toate aceste activităţi fac parte dintr-un plan de acţiuni structurat pe campanii europene, campanii naţionale şi acţiuni specifice pe diverse domenii de activitate sau de verificare a respectării de către angajatori a anumitor acte normative, plan care este în mare parte propus de Inspecţia Muncii Bucureşti. Credem că ne-am îndeplinit obiectivele întrucât am realizat fiecare punct al planului, iar la evaluarea activităţii inspectoratului s-a primit nota maximă.
Munca „la negru” s-a redus în ultimii ani, însă ce puteți să ne spuneţi despre munca „la gri”?
În ultimii ani se constată o reducere a muncii „la negru”, datorată pe de o parte a nivelului mare al amenzilor pentru această deficienţă, dar şi a acţiunilor intense ale instituţiei noastre, unde fiecare faptă constatată a fost sancţionată ca atare. Munca „la gri”, sau munca acoperită doar parţial de contractul individual de muncă, a fost şi încă mai este o practică a unor angajatori care doresc să-şi diminueze cheltuiala cu forţa de muncă prin încheierea unor contracte de muncă cu timp parţial, însă aceşti angajatori vor face obiectul unor verificări din partea inspectorilor de muncă în anul 2018. Mai mult, prin adoptarea OUG numărul 53/2017, de modificare a Codului Muncii, munca „la gri” este definită ca muncă nedeclarată, sancţiunea crescând de la 3.000 lei pentru fapta de a nu evidenţia orele lucrate, la 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată lucrând în afara programului de lucru, deci este o creştere exponenţială. Totodată, lipsa evidenţei zilnice a orei de început şi de sfârşit a programului de muncă este o deficienţă sancţionată de noile modificări ale Codului Muncii. Prin aceste modificări se încearcă o monitorizare atentă şi eficienţă a muncii nedeclarate, unde se regăseşte şi munca „la gri”.
ITM Olt desfăşoară în prezent o campanie de informare şi conştientizare cu privire la modificarea salariului brut în contextul transferului contribuţiilor sociale de la angajator la salariat. Care sunt semnalele până acum?
Atât conducerea inspectoratului, cât şi inspectorii de muncă sunt angrenaţi în această acţiune şi vă pot spune cu satisfacţie că angajatorii ne-au dat asigurări că nu intenţionează să scadă salariile nete ale angajaţiilor, deci vor mări salariile brute astfel încât să acopere această cheltuială suplimentară individuală a angajatului. Cu alte cuvinte, începând cu data de 1 ianuarie 2018 angajatorii au o cotă de impozitare pe muncă redusă cu 20,5%, întrucât nu mai datorează contribuţii pentru pensii şi sănătate, iar cota salariaţilor la aceste contribuţii s-a majorat. Printr-un transfer logic şi firesc nimeni nu are de pierdut, însă colectarea acestor contribuţii devine mult mai eficientă întrucât reţinerea şi nevirarea contribuţiilor individuale ale salariatului la buget va deveni faptă penală. Se estimează că această măsură va aduce bugetului o colectare suplimentară de aproximativ 9 miliarde lei/an. Pentru salariile stabilite la nivelul salariului minim brut, prin majorarea de la 1450 lei la 1900 lei se asigură atât transferul contribuţiior cât şi o creştere a salariului net cu aproximativ 100 lei.
Ce relaţie are ITM Olt cu sindicatele şi patronatele?
La nivelul instituţiei noastre este constituit Consilul Consultativ Tripartit, care are rol de dialog social şi este format din reprezentanti ai ITM, ai organizaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional. În aceasta formulă, ne întalnim periodic în cadrul unor sedinţe de analiză şi informare reciprocă, cu scopul de a contribui la o mai bună cunoaştere a legislaţiei muncii şi totodată de a fi în dialog permanent. Legat de campania de informare şi conştientizare cu privire la modificarea salariului brut prin transferul contribuţiilor sociale de la angajator la salariat am găsit mai multă deschidere din partea patronatelor şi oarecare reticenţă din partea sindicatelor. Cu siguranţă, în urma discuţiilor directe cu patronatele, s-au convins că angajatorii nu doresc să reducă salariile angajaţiilor.
Ce planuri aveţi pentru 2018?
În mare parte activitatea pentru anul 2018 este structurată tot pe baza planului anual, fiind supuse verificării toate domeniile de activitate desfăşurate în judeţ. Nu ne propunem şi nu avem ca obiectiv sancţionarea celor pe care-i controlăm, însă munca nedeclarată şi deficienţele grave pe activitatea de securitate şi sănătate în muncă nu sunt tolerate de inspectorii de muncă. De fapt peste 90% din amenzi sunt aplicate pentru muncă nedeclarată, deficienţe grave de la normele de protecţie a muncii, cât şi pentru nerealizarea măsurilor dispuse cu ocazia unor controale anterioare. În anul 2018 avem prevăzute foarte multe sesiuni de informare şi conştientizare a părţilor implicate în procesul de muncă asupra implicaţiilor nerespectării prevederilor legislative, precum şi efectele benefice ale unui mediu de muncă sigur şi sănătos. Menţinem un contact permanent cu agenţii economici atât prin inspectorii de muncă cu atribuţii de control, cât şi prin personalul specializat ce îşi desfăşoară activitatea la sediul instituţiei, dorindu-ne ca angajatorii şi salariaţii să-şi cunoască cât mai bine drepturile şi obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii. Chiar dacă numărul de controale este mai mic şi acţiunile de verificare, monitorizare şi informare sunt mai numeroase, domeniile de activitate în care incidenţa muncii nedeclarate este mai mare vor fi sub „lupa” inspectoratului. Totodată vom verifica şi monitoriza atent activităţile unde frecvenţa accidentelor de muncă este ridicată. Credem că este mai uşor să previ decât să combaţi, efortul comun şi dialogul între toţi factorii implicaţi în procesul de muncă sunt elemente pe care ne bazăm în anul 2018.
Ilie Bîzoi
