„Apa furnizată de noi este… cea mai bună băutură!” – interviu cu Cătălin Uşurelu, directorul Companiei de Apă Olt

0
1355

    Cătălin Uşurelu s-a născut în ziua de 17 martie 1975, la Slatina. A urmat cursurile Colegiului Naţional „Ion Minulescu”, apoi ASE Bucureşti, facultate pe care a absolvit-o în 2001. După exercitarea mai multor funcţii de conducere pe la diferite societăţi comerciale (Romcardo, Hidroserv, Alro), în 2010 ajunge director economic la Compania de Apă Olt, iar din septembrie 2016 este directorul general al acestei societăţi. Politică face din 2010, atras de doctrina social-democrată, membru al organizaţiei Slatina a PSD. Din mai 2017 este preşedinte interimar al organizaţiei PSD din Scorniceşti.

–          D-le director, ce este Compania de Apă Olt?

–          Este o societate cu capital integral de stat, înfiinţată în 2007, prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Oltul”, având ca acţionari principali Primăria Slatina şi Consiliul Judeţean Olt, apoi primăriile orăşeneşti Scorniceşti, Potcoava, Piatra Olt, Drăgăneşti Olt, dar şi primăriile din comunele Vitomireşti, Slătioara şi Valea Mare. Ulterior au aderat şi celelalte oraşe ale judeţului şi încă 17 comune: Băbiciu, Dăneasa, Dobrosloveni, Giuvărăşti, Gostavăţu, Izbiceni, Fărcaşele, Scărişoara, Bălteni, Perieţi, Schitu, Găneasa, Rusăneşti, Tia Mare, Şerbăneşti, Crâmpoia şi Vişina. Deci, în momentul de faţă, CAO operează în toate oraşele judeţului şi în comunele amintite mai sus, dar numărul acestora din urmă este în creştere, primarii convingându-se că numai prin intermediul nostru îşi pot realiza proiectele de apă şi canal. Scopul pentru care s-a înfiinţat CAO este, aşadar, atragerea de fonduri europene în vederea executării de lucrări de mare anvergură, aşa cum sunt cele necesare pentru introducerea sistemelor de apă şi canalizare, în legătură cu care primăriile nu dispun de fonduri care să le finanţeze. Primăriile fiind, în general, sărace, ele trebuiau ajutate într-un fel şi aşa a apărut ideea înfiinţării acestei companii. În scurt timp, am devenit cel mai mare operator de apă din judeţ, cu peste 500 de angajaţi, cu toţii preocupaţi de gândul comun al asigurarii unei ape de cea mai bună calitate.

–          Ca director economic, eraţi deja familiarizat cu problemele companiei. Sărind pe cea mai înaltă treaptă, cea de director general, aţi resimţit vreo diferenţă? V-a schimbat ca om această funcţie?

–          Am resimţit o diferenţă, bineînţeles, aceasta rezultând din faptul că responsabilitatea unui director general este mult mai mare, el trebuind să asigure şi să controleze realizarea hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor şi a Consiliului de Administraţie, să asigure administrarea operativă curentă a societăţii. Chiar dacă eram familiarizat cu problemele de aici, era firesc să resimt o diferenţă, în niciun caz una care să mă descurajeze. Dimpotrivă, această diferenţă în ce priveşte nivelul de altitudine, mi-a oferit posibilitatea de a privi lucrurile într-o perspectivă mult mai adâncă şi, da, m-a schimbat puţin ca om, dar nu în ce priveşte caracterul, din acest punct de vedere am rămas acelaşi om care vede în toţi angajaţii nişte colegi şi colaboratori interesaţi în egală măsură ca şi mine în asigurarea unei activităţi de succes a companiei. Schimbarea de care vorbesc este în sensul înţelegerii într-o altă lumină a tuturor aspectelor legate de viaţa acestei companii. Mi-am dat seama, de pildă, că este nevoie de mult mai multă transparenţă în realaţiile cu acţionarii, cu autorităţile, cu salariaţii şi, desigur, cu consumatorii finali ai serviciilor noastre. Totodată, o deschidere mai largă faţă de sesizările şi problemele semnalate este de natură să ni-i apropie şi mai mult pe oameni, aceştia să ne perceapă ca prieteni şi să ne accepte într-o măsură tot mai mare ca parteneri implicaţi în creşterea gradului de confort şi civilizaţie în comunităţile locale.

–          Anul acesta aţi sărbătorit 10 ani de la înfiinţare. Care este realizarea cea mai importantă a companiei?

–          Prin POS Mediu, am implementat proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, proiect în valoare de peste 70 milioane de euro, de pe urma căruia beneficiază 116.000 de locuitori din oraşele Slatina, Piatra Olt, Scorniceşti, Potcoava şi Drăgăneşti Olt. În cadrul acestui proiect, am reabilitat staţia de epurare Slatina, aceasta devenind una dintre cele mai moderne din ţară. De asemenea, am reabilitat staţia de epurare din Scorniceşti, iar în oraşele Potcoava, Drăgăneşti Olt şi Piatra Olt am construit staţii de epurare noi. Totodată, am reabilitat staţii de pompare şi tratare a apei, am extins şi reabilitat kilometri de reţele de apă şi canalizare.

–          Pentru perioada următoare, aveţi un proiect asemănător?

–          Anul trecut, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), am fost printre primii din ţară care am depus la Ministerul Fondurilor Europene studiul de fezabilitate pentru proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Olt în perioada 2014-2020”, un proiect în valoare de 150 de milioane de euro. Acum aşteptăm aprobarea lui şi semnarea contractului de finanţare. Cred că proiectul nostru este cel mai mare şi are în spatele lui munca de doi ani a colegilor mei, pentru realizarea întregii documentaţii. Au stat de vorbă cu toţi primarii, au inventariat toate străzile care au nevoie de apă şi canal şi toate aceste date culese direct de la faţa locului au fost incluse într-un master-plan care cuprinde toate oraşele judeţului, precum şi comunele care sunt sau care vor fi în aria de operare a CAO. Sperăm ca până cel mai târziu în vara viitoare să începem lucrările efective. Prioritare vor fi oraşele în care reţelele de apă şi canalizare sunt foarte vechi, cum sunt cele din Balş, Caracal şi Corabia. Ca să vă faceţi o idee cu privire la dimensiunea proiectului nostru, vă dau ca exemplu ce avem de gând să realizăm în oraşul Balş, un nou venit în CAO, în august 2017. Iată lista completă:

–          Reabilitarea a 17,54 de kilometri rețea de distribuție a apei;

–          Reabilitarea a 8.12 kilometri rețea de canalizare;

–          Extinderea cu 5,32 kilometri rețea de distribuție a apei potabile;

–          Extinderea cu 4,53 de kilometri rețea de canalizare;

–          Reabilitarea a 5 foraje;

–          Reabilitarea a 2 Stații de Tratare Apă Potabilă;

–          Reabilitarea a 2 Stații Pompare Apă Potabilă;

–          Reabilitarea a 2 rezervoare de apă, cu un volum de 2500 de mc;

–          Reabilitarea a 3,55 kilometri conductă de aducțiune;

–          Construirea a 11 Stații Pompare Apă Uzată;

–          Reabilitarea a 6 Stații de Pompare Apă Uzată;

–          Construirea unei noi stații de epurare.

Prin urmare, vom moderniza întregul sistem public de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate din Balş. Ca să vă spun ceva şi despre ce avem de gând să facem în Slatina, vom reabilita peste 26 de km din reţeaua de apă şi o vom extinde cu încă 10 km. Cu peste 23 de km vom extinde şi reţeaua de canalizare. Vom echipa cu filtre rapide staţiile de pompare Salcia şi Nicolae Bălcescu. Lângă staţia de epurare Slatina, vom construi o platformă acoperită pentru depozitarea nămolului. În fiecare oraş vom construi câte o staţie de epurare nouă. Cea de la Slatina, care va costa 10 milioane de euro, va fi o adevărată uzină de apă. Peste toate, încă multe activităţi specifice: vom construi noi rezervoare de apă, vom face noi foraje, vom reabilita toate staţiile vechi de pompare.

–          Într-adevăr, un proiect de mare impact în ce priveşte îmbunătăţirea infrastructurii de apă în judeţul nostru, dar până când să înceapă să fie implementat, cum stăpâniţi situaţia? Căci bănuiesc că problemele nu vă ocolesc.

–          Sunt problemele curente care intervin în activitatea noastră specifică. După investiţiile în modernizarea conductelor, în retehnologizarea staţiei de epurare a Slatinei şi spălările lunare, pot să vă asigur că apa care vă vine la robinet nu este cu nimic inferioară celei pe care o cumpăraţi, la peturi, din magazine. Aş băga mâna în foc că apa furnizată de noi este chiar superioară, având în vedere că în laboratoarele CAO se fac zilnic analize de apă, iar Direcţia de Sănătate Publică Olt ia săptămânal probe. Totuşi, mai sunt reţele de apă şi canalizare vechi, iar până la soluţia radicală a înlocuirii tuturor acestor conducte, stăpânim situaţia prin spălarea lor periodică şi prin intervenţii rapide oriunde ne sunt semnalate probleme legate de calitatea apei. În multe zone din Slatina am montat hidranţi, tocmai pentru a putea efectua spălări cât mai dese.

–          Una dintre numeroasele obligaţii ale României ca stat membru al Uniunii Europene – şi e firesc să fie aşa, căci oriunde sunt drepturi sunt şi obligaţii – se referă la utilizarea nămolului de la staţiile de epurare ca îngrăşământ agricol. Ce soluţii aveţi în acest sens?

–          Nămolul rezultat din epurarea apelor uzate este foarte bogat în azot, fosfor şi potasiu, deci poate înlocui cu succes îngrăşămintele chimice. Este un bioîngrăşământ, la fel de bogat în nutrienţi şi la fel de prietenos cu solul şi cu plantele precum gunoiul de grajd. În proiectul pe care vi l-am descris mai sus, am inclus şi obiectivul construirii unei platforme de depozitare a nămolului, precum şi achiziţionarea unui utilaj pentru împrăştierea lui, de care fermierii care vor dori să utilizeze nămolul ca îngrăşământ vor beneficia în mod gratuit. Bineînţeles, şi nămolul va fi gratuit şi avem deja încheiate acorduri de principiu cu câţiva fermieri şi aşteptăm ca şi alţii să-şi manifeste intenţia de a utiliza acest îngrăşământ care nu-i costă nimic. De asemenea, prin intermediul Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Olt, noi am identificat acele zone unde se poate utiliza nămolul, acestea cuprinzând tot centrul şi sudul judeţului. Numai în nordul extrem al judeţului, cu soluri acide, nu este indicată utilizarea nămolului. Având un PH care începe de la 5,8 şi poate urca până la 7, nămolul de la staţiile de epurare este deci foarte important pentru corectarea acidităţii solului. Vom începe cu construirea unui depozit de nămol la Slatina, apoi şi în celelalte oraşe. Numai de la staţia de epurare a Slatinei rezultă 2.800-3.000 tone de nămol pe an. Este o resursă care, într-adevăr, ar fi păcat să se irosească.

–          Peste tot în lume, s-a ajuns la concluzia că apa nu mai poate fi considerată o resursă inepuizabilă. În specificul activităţii dvs, ca principal operator de apă în judeţ, intră şi sarcina educării populaţiei în ce priveşte ocrotirea apei?

–          Ocrotirea apei şi, în general, a mediului a devenit o necesitate imperioasă, de care realmente depinde viitorul planetei. Nu numai în România, dar şi pe plan mondial calitatea apei este în scădere, ceea ce ne impune tuturor să nu mai fim indiferenţi şi să trecem neîntârziat la luarea unor măsuri importante în direcţia ocrotirii cantitative şi calitatative a apei. Fie şi numai având în vedere faptul că ponderea cheltuielilor cu epurarea, în preţul pe care consumatorii îl plătesc pentru apă, este tot mai mare, tot ar fi un motiv serios care să ne determine pe toţi să adoptăm o atitudine mult mai responsabilă faţă de apă şi să ne gândim de două ori atunci când vrem să aruncăm în apă ceva poluant. Da, în sarcina noastră stă şi organizarea unor acţiuni de educare şi responsabilizare a consumatorilor serviciilor noastre, dar dacă în această direcţie nu ni se alătură şi alţi factori, şcoala, de pildă, acţiunile noastre nu pot avea nişte urmări foarte semnificative. Încă de la înfiinţare, CAO colaborează cu toate unităţile de învăţământ din localităţile în care ea operează. De pildă, în Slatina, avem încheiat un contract-cadru cu Colegiul Tehnic „Alexe Marin”, prin care elevii care se pregătesc pentru meseria de instalatori instalaţii tehnico-sanitare şi gaze pot face practică la noi, cu personal tehnic din compania noastră, care-i iniţiază nu numai în ce priveşte tainele meseriei, dar şi în cele ale unor raporturi corecte cu apa şi cu tot mediul înconjurător. În mai 2017, la împlinirea a 10 ani de activitate, când numărul utilizatorilor serviciilor noastre ajunsese la 170.000, la sediul companiei am dezvăluit o placă aniversară cu inscripţia: „Compania de Apă Olt – de 10 ani alături de comunitate”. Şi nu e nicio exagerare aici, chiar suntem alături de comunitate prin tot ceea ce facem, prin toate strădaniile noastre permanente de a pune la dispoziţia consumatorului nostru final o apă de cea mai bună calitate. Şi dacă tot se apropie sfârşitul de an, vreau să urez tuturor locuitorilor judeţului Olt să petreacă în linişte şi sănătate toate sărbătorile şi să nu uite în niciun moment că apa furnizată de noi este… cea mai bună băutură!

–          Vă mulţumesc, d-le director.