Comorile istorice ale judeţului Olt, lăsate de izbelişte

- Directorul Direcției pentru Cultură Olt: „80 la sută dintre conace se află în stare de colaps”

0
3409

Multe  conace boiereşti, din Olt, altădată bijuterii arhitectonice, adevărate mărturii a sute de ani de istorie, au căzut pradă nepăsării sau neputinţei. Din cele 25 de astfel de embleme istorice ale judeţului, aproape jumătate sunt acum ruine, iar restul se afla într-o stare avansata de degradare.

Au fost cândva simboluri ale moşierilor, acum sunt semne ale dezinteresului. La sute de ani distanţă de acele timpuri, priveliştea acestor bijuterii arhitecturale de o valoare inestimabilă îţi sfâşie inima. În multe locuri, altădată ocupate de astfel de imobile grandioase, nu mai vezi decât ruine. Cauzele sunt multe: de la indiferenţa autorităţilor/primăriilor, ai căror reprezentanţi habar nu au de legile pe care ar trebui să le respecte şi aplice şi până la lăcomia unor localnici care au furat şi distrus imobile istorice cărămidă cu cărămidă. Nu în ultimul rând, altă cauză este aceea că, majoritatea conacelor au fost returnate foştilor proprietari care nu au bani să le restaureze. Din cele 25 de conace – monumente istorice, aproape jumătate au ajuns ruine sau sunt degradate în proportie de 95 la sută. Printre clădirile care au urgentă nevoie de intervenţii se numără: Conacul din satul Bălăneşti, comuna Mărunţei, Conacul Comăneanu din satul Berindei, comuna Dăneasa, Conacul Pipile din satul Bușca, comuna Mihăiești, Conacul din comuna Călui, Conacul Oteleșteanu, din Cezieni, Conacul Jean Burcă, din comuna Nicolae Titulescu, Conacul din Oboga, Conacul Gălățeanu, din Redea, conacul Buzescu-Darvari din Strejești de Sus și Conacul Colibășeanu din comuna Văleni. Potrivit directorului executiv al Direcției pentru Cultură Olt, Gheorghe Iorga, singurul conac care are un proiect de restaurare, dar pentru care nu s-au găsit până în prezent surse de finanțare, este conacul din Strejești de Sus. „Singurul conac boieresc care are proiect de restaurare este conacul din satul Strejești de Sus, comuna Strejești, un proiect foarte bun, avizat, elaborat de arhitecți atestați de Ministerul Culturii din București. A fost avizat cu felicitări la timpul respectiv, dar din păcate proprietara nu a găsit sursa de finanțare. S-au încercat cel puțin trei surse de finanțare până în prezent inclusiv fondurile norvegiene. și nu s-a reușit”, a spus Iorga. Celelalte 15 conace aflate în lista monumentelor istorice din Olt  deţinute de persoane fizice sau juridice au un grad de uzură de 50%, 60% şi chiar de  80%. Acestea sunt: conacul din Baldovinești, conacul Neamțu, din satul Olari, comuna Pârșcoveni,, conacul din Brebeni, Conacul Brâncoveanu din comuna Cezieni, Conacul Stember din comuna Crâmpoia, Conacul din satul Dobrotinet,. Comuna Curtișoara, conacul Maria Dinu, din Fălcoiu, Conacul din satul Găvănești, comuna Baldovinești, conacul din satul Izvoru, comuna Găneasa, Conacul din satul Liiceni, comuna Drăghiceni, Conacul Argeșeanu din satul Criva de Sus, orașul Piatra Olt, Conacul Brătășanu, din satul Poiana, comuna Radomirești, Conacul Zisu din Sprâncenata, Conacul Buzescu din Strejești de Sus și Conacul din Stoicănești. Iorga a mai adăugat că 80 la sută dintre conace se află în stare de colaps, încercând, astfel, să tragă un semnal de alarmă asupra situaţiei monumentelor istorice din judeţul Olt. „Din păcate, nu am reușit să facem nimic până în prezent din cauza așa zișilor propritari care sunt, proprietari care au apărut ulterior și care nu au interesul de a restaura conacele boierești. Interesul lor a fost acela de a intra în posesia pământului şi mai puțin a monumentului istoric.  De exemplu conacul din Radomirești unde nici nu se poate lua legătura cu proprietarul. Facem corespondență printr-o casă de avocați pentru că așa ni s-a recomandat de către proprietar. Toată corespondența o păstrăm prin Casa de Avocați. Și primăria se confruntă cu probleme, cu respectiva proprietară din București. Din păcate aici am avut o problemă și cu Poliția de patrimoniu. S-a făcut dosar penal și proprietarii, din păcate, au câștigat” a concluzionat directorul executiv al Direcției pentru Cultură Olt.

 

Ilie Bîzoi