“Independența financiară ne-a permis libertatea în scris și evitarea obedienței politice”

0
463

Interviu cu Paul Dobrescu – director fondator al cotidianului Gazeta Oltului

Cotidianul Gazeta Oltului este singura publicație din județul Olt care a reușit să sărbătorească aniversarea a 25 de ani de existență în presa locală. Este o experiență unică, cu atât mai mult cu cât această zonă a Olteniei este mult politizată și există mari grupuri de interese.

Gazeta Oltului a reușit să devină un nume respectat în presa locală și să promoveze tinere talente. La ceas aniversar, ca tânăr ziarist, de o vârstă cu publicația, am privilegiul să-i zgândăr amintirile și emoțiile celui care a zămislit și condus această publicație: Paul Dobrescu.

Domnule director Paul Dobrescu, ați avut la bază o carieră militară și studii juridice. De unde până unde intrarea în rândul mogulilor de presă?

Joci tare, fără menajamente și nu mă miră. Le-am insuflat mereu tinerilor ziariști să aibă tupeu, curaj în tratarea subiectelor, cu condiția la care am ținut mult: să nu se treacă granița spre jignire, acuzații nefondate sau jocuri mizerabile.

După această introducere, pot să-ți răspund și la întrebare: în perioada cât am fost militar, mulți ani am avut sarcini profesionale legate de presă, ziare, radio, televiziune chiar.

Fără să vreau m-am contaminat cu acest microb și ulterior, printr-o conjunctură, m-am implicat direct în această afacere, gazetăria, și sincer nu regret.

 

Cum a fost începutul? Era în anii când computerul era în faza de pionierat și puțini aveau cunoștințele necesare.

Da, cel mai greu mi-a fost să rezolv problema care ținea de tehnoredactarea ziarului, căci partea legată de jurnaliști și organizarea redacției (difuzare, publicitate etc) era cumva cunoscută.

Aproape 3 ani am editat și pus piața locală săptămânalul “Jurnalul de Olt”, pe care-l culegeam pe calculator la Jurnalul Național, la caracalenii mei Dan Diaconescu și Marius Tucă.

V-au ajutat și ei să scoateți un cotidian?

Nu direct. Am furat din experiența lor și din rețeta pe care o foloseau ei în a edita computerizat un ziar. Numai că erau foarte puțini aceia care în Slatina aveau ceva cunoștințe de tehnoredactare și culegere de texte pe calculatoare.

Să înțeleg că redactorii scriau de mână materialele?

Da. Niciunul, mai în vârstă sau mai tânăr, nu știa să lucreze pe calculator. Aici au făcut primii pași și încet, încet au perseverat cu greu, deoarece calculatoarele de atunci: 386, 486, 586 erau cu o memorie foarte slabă…

Aveam la tehnoredactare 3 oameni și la culegere texte redactori alte 3, 4 persoane. Colectivul de redacție era format din 20, 23 de persoane, cam cât are o redacție acum la un ziar național!

Deci se lucra greu…!

Nu era un program fix, ne prindea mai mereu noaptea, mai ales că textele scrise se corectau la prima mână, apoi se culegeau pe calculator, se corectau din nou. După care se făcea macheta ziarului pe calculator și tehnoredactarea. Urma scoaterea pe imprimantă cu hârtie specială (calc) și cu ele în brațe ne duceam zilnic, iarnă-vară, la Craiova pentru tipărire. Și după 4-5 ore de așteptare, se aduceau ziarele pe care le difuzam în tot județul.

Puțină lume cunoaște adevărata poveste a ziarului.

Au fost vremuri grele pentru mine și cei care au lucrat în presa din județul Olt, mai ales la Gazeta Oltului…

De ce mai ales la Gazeta Oltului?

Pentru că noi am fost pionierii post ‘89 în presa scrisă din Olt și din Teleorman. Am editat și tipărit primul cotidian în format mare, cu tehnoredactare și tipărire computerizată. Noi am apărut primii în două culori și apoi în policromie, apoi simultan ediție printată și online.

Ca să vii cu ceva nou, modern, trebuie să faci eforturi suplimentare, să te adaptezi la tehnologia nouă, să le perfecționezi. Acum suntem singurul cotidian care este în ediția print și online!

Ați spus Olt și Teleorman!

Da, pentru că acum 15 ani am editat și condus un cotidian, Gazeta de Teleorman, formând și acolo o pepinieră de ziariști, tehnoredactori.

Acest ziar trăiește și astăzi, cu alți acționari, și este cel mai important ziar din județ.

Aici am avut o luptă mai mare ca la Olt, căci ne-am măsurat forțele cu o dictatură politică de neconceput: Dragnea-Nițulescu, președintele Consiliului Județean și prefectul, primul din PSD, al doilea din PD.

Care sunt cele mai mari satisfacții avute ca patron și director al cotidianului Gazeta Oltului?

Multe satisfacții și împliniri, dar cele mai multe venind după mulți ani, căci rigurozitatea de militar n-a fost înțeleasă sau acceptată de către unii decât după trecerea timpului.

Aici s-au format tineri care mai târziu au devenit foarte buni ziariști, specialiști în calculatoare sau în alte domenii de activitate. Pot spune cu satisfacție că aproape 70-80% din presa din Olt (scrisă și audio TV) este formată din tinerii care au făcut primii pași la Gazeta Oltului. Nu dau nume, poate omit pe vreunul dintre ei și nu ar fi corect din partea mea.

Chiar dacă uneori au mai existat și mici polemici între noi, ca și în familie, ele trebuie date iertării, lăsând libertate de exprimare amintirilor frumoase.

Am văzut în colecția ziarului că, la numerele sau anii aniversari, ați organizat evenimentele la superlativ.

Da, au fost mai multe asemenea întâlniri speciale, ultimul fiind acum 7 ani, când am reușit să aducem la aceeași masă – caz unic în județul Olt, indiferent de coloratura politică sau rivalitate, parlamentari, lideri politici, directori de instituții județene, de întreprinderi mari, primari, colegi ziariști, colaboratori și prieteni apropiați ai ziarului. Să ai ca invitați peste 400 de persoane care să-ți fie alături la eveniment este într-adevăr o performanță istorică. Cred că noi am organizat cele mai importante, unice pot spune, asemenea evenimente festive de după ‘89.

Au fost și neîmpliniri, greutăți?

Inevitabil, în viață dacă nu guști și din greutăți nu poți să apreciezi cum trebuie lucrurile frumoase.

Am învățat de la viață că nu trebuie să te apropii prea mult de soare că te arzi! Nu vreau să detaliez acest subiect, căci aștept un eveniment aniversar și nu să-mi prezint un bilanț!

Important este că Gazeta Oltului a avut și are în continuare foarte mulți prieteni, oameni care ne-au înțeles menirea și cărora le mulțumim și pe această cale.

Au trecut 25 de ani de la apariția în presa din Olt a cotidianului Gazeta Oltului. Cu ce gânduri treceți în decada următoare și care-i mesajul pentru prieteni, colaboratori și cititori?

Vor interveni mari mutații în viața economico-socială a planetei și a României. Vom continua să edităm ziarul în ediția print și online, până când nu știu…

Tuturor acelora care ne-au trecut pragul sau ne-au citit ziarul le transmit gratitudinea mea, cu urările pentru sfârșitul de an: La mulți ani!