„Porunca poruncilor” : „TREBUIE” SĂ FII OM !

0
444

Și este ! Scurtul (pentru inceput) dialog pe care l-am avut cu părintele Bica a demonstrat asta pe deplin.

După cum știm, oamenii vorbesc. Mai mult de rău, mai rar de bine… Dar când într-un oraș nu prea mare auzi despre același om mai mult de bine, chiar devii curios.

Așa că, deunăzi , într-o frumoasă zi de februarie, am decis să vizitez centrul „Sf.Maria”, al Asociației „Trebuie” pentru copii și adulți cu nevoi speciale . Încă de la intrare am fost plăcut impresionată de aspectul civilizat și ingrijit al curții spațioase și de-a dreptul uimită de aerul „occidental” al sediului. În curte, o grupă de copii, profitând de vremea frumoasă, desfășurau activități în aer liber.

Doamna Liliana Nedelea, directoarea instituției, care m-a primit cu amabilitate, mi-a prezentat clădirea, precum și realizările copiilor și adulților cu nevoi speciale aflați în evidența și îngrijirea centrului de zi „Sf.Maria”.

Am început „turul de onoare” cu sala unde „studenții”- cum îi alintă pe adulții ce încă se află în îngrijirea lor – confecționau mărțișoare, căci asociația are de asemenea scop lucrativ pentru adulții cu dizabilități. Liniștiți, concentrați și perfecționiști, mai mulți bărbați, unii chiar trecuți de 30 de ani, tăiau și lipeau cu precizie milimetrică flori și fluturași. Poate, privind din unghiul necunoscătorilor, situația pare hilară. Pentru ei nu. Este în același timp și o activitate lucrativă dar, în primul rând, o terapie foarte eficientă pentru acești tineri cu autism și sindrom Down.
În alte două săli, două grupe de copii, „elevii”, desfășurau activități școlare. Autism, sindrom Down, retard mintal, epilepsie…Sunt doar câteva dintre afecțiunile grave cu care „luptă” acești copii zi de zi…

În „sala mare” a clădirii se află aparatură pentru recuperare fizică, unde cei ce suferă și de afecțiuni neuromotorii își fac exercițiile zilnice.

Eram deja convinsă că faima bună pe care au dobândit-o acești oameni este pe deplin meritată. Am mai rămas totuși la un „pahar de vorbă” cu doamna directoare.

Ușa s-a deschis și … ca de nicăieri, în birou a apărut „spiritul călăuzitor” al acestei organizații.
Deși îl întâlneam pentru prima dată, părintele Marin Bica mi-a creeat impresia că ne cunoaștem dintotdeauna. Era grăbit și „pus pe treabă”, așa cum am auzit că este zi de zi. Trebuia să ducă mărțișoarele confecționate de „studenți” pe la câteva școli, apoi trebuia să-i ducă acasă cu microbuzul pe copii, centrul fiind doar cu caracter „de zi”… Încă de la început am remarcat că pentru dumnealui, cuvântul „trebuie” nu este doar un clișeu verbal, ci mai mult : un „crez personal”.

„Trebuia să-i ajute cineva și pe copiii ăștia necăjiți și am mai degrevat și D.G.A.S.P.C.-ul în felul ăsta… Ăștia mici ne au pe noi și noi pe ei ! ” îmi spune zâmbind, cu mulțumirea sufletească a omului care știe că se află în slujba Binelui.

În prezent Organizația „Trebuie” Slatina își desfășoară activitatea în două centre, ambele aflate în Clocociov : „Sfânta Maria” și „Voinicel”, care găzduiesc pe timp de zi, un total de 34 de adulți și copii cu nevoi speciale.

„Din 1997, când am demarat, n-am întrerupt activitatea nici măcar o zi !” mai spune părintele Bica. „Copiii ăștia au nevoie de continuitate, că altfel „cad psihic” și așa prevenim și abandonul familial. Părinții suportă și ei, cu sprijinul nostru, mai ușor situația.”

„Ideea e că trebuie să fii om ! Și să vrei să faci bine, din convingere în primul rând. Dacă crezi asta cu tărie, iți ajută Dumnezeu ! Îți dă El putere și reușești de fiecare dată !” a încheiat părintele, din tot sufletul. Nu avem cum să nu-i dăm dreptate. Nu-i așa ?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here