Ziua Limbii Rromani, la Grădinari

0
105

În cadrul manifestărilor dedicate celebrării Zilei UNESCO a Limbii Rromani, la Grădinari a avut loc, în 8 noiembrie, un eveniment cultural de excepţie. Fiind unul dintre foarte puţinii primari din ţară care a reuşit să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea comunităţii rrome, primarul Mihai Ioana a implementat în Grădinari proiectul „VAZDIPE – Po mishto sarenge amare rromendar. Dezvoltarea multisectorială a comunităţii interetnice din Grădinari prin măsuri integrate şi auto-susţinere”. În cadrul acestui proiect s-a organizat Ziua Limbii Rromani, la Grădinari, o zi care a coincis cu sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril, special aleasă de organizatori (deşi, oficial, Ziua Mondială a Limbii Rromani este 5 noiembrie) tocmai pentru a adăuga sărbătorii şi o aură creştină.

În deschiderea evenimentului, soprana Maria Silinescu, într-un foarte frumos costum tradiţional rrom, a interpretat Imnul Internaţional al Rromilor. Apoi a vorbit Georgiana Enache, director Asociaţia Centrul Rromilor „Amare Rromentza”, iar despre importanţa Zilei UNESCO a Limbii Rromani a vorbit prof.univ. dr. Delia Grigore. Cu această ocazie am aflat că Ziua Mondială a Limbii Rromani se sărbătoreşte din 2015, pe 5 noiembrie, ca urmare a unei propuneri din partea Croaţiei, în timpul celei de-a XXXVIII-a sesiuni a conferinţei generale UNESCO. De o limbă rromani literară nu se vorbeşte însă decât de puţin timp. Poate că este cea mai tânără limbă literară de pe glob. După mai multe încercări, de-a lungul secolelor, de a se crea un sistem standard de ortografie, abia în 1990, la Congresul internaţional al rromilor, de la Varşovia, a fost adoptată scrierea standard a limbii rromani. La noi în ţară, unde trăieşte cea mai mare comunitate de rromi din Europa (oficial, 735.000, în realitate se pare că ar fi 1,5-2 milioane de rromi), în 1997, în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, s-a înfiinţat Secţia de limba şi literatura rromani, iar în 2005, aceasta a devenit secţie A (specializare principală). Este singura din lume care oferă o licenţă în limba şi literatura rromani.

Au mai luat cuvântul primarul Mihai Ioana şi directoarea Şcolii Gimnaziale Grădinari, prof. Adriana Manolache. Pro. drd. George Fieraru, preşedintele comunităţii rromilor din Drăgăneşti Olt, profesor la Liceul Tenologic Drăgăneşti Olt, ne-a vorbit despre unul dintre meşteşugurile tradiţionale ale rromilor, ocazie cu care ne-a şi prezentat unelte specifice din atelierul său de fierărie. Din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, a fost prezentă prof. Felicia Ciocârlan Şerban, inspector pentru minorităţi. A urmat un spectacol de poezii şi cântece în limba rromani şi în limba română, susţinut de grupul „Vocea Grădinarilor”, compus din elevi ai Şcolii Gimnaziale Grădinari, în coordonarea prof. Marius Arald Fieraru, alături de care au venit şi copiii din grupul „Voces Primavera”, din Slatina. Şi pentru că a fost şi o zi sfântă, s-a cântat, în încheierea spectacolului, un înălţător „Mulţi ani trăiască”, de ziua numelui, primarului Mihai Ioana şi profesorului de limba rromani de la şcoala din localitate, Cristinel Budică Oancea, Mihai pentru prietenii cei mai apropiaţi.

Aşadar, la Grădinari, în 8 noiembrie, s-a sărbătorit Ziua Limbii Rromani. O limbă frumoasă, de care vorbitorii ei sunt mândri şi care a reprezentat fundamentul identităţii etnice, de-a lungul secolelor, a acestei naţiuni non-teritoriale sau transfrontaliere. O limbă care nu-mi imaginam să sune atât de frumos, transpusă într-o altfel de muzică decât cea din manele (care şi aceasta poate să-şi aibă farmecul ei aparte). Şi acum, când scriu acest articol, sufletul încă îmi vibrează pe acordurile unor melodii nemuritoare, interpretate magistral de aceeaşi soprană Maria Silinescu, melodii prelucrate în limba rromani de profesoara Delia Grigore. Este vorba de cântece care au intrat demult şi definitiv în inimile iubitorilor de muzică din lumea întreagă. Şi cum să nu asculţi cu o emoţie care efectiv te sufocă melodii precum Smile, My Way sau Summertime? Şi mai ales când acestea beneficiază de o asemenea interpretare precum cea pe care ne-a oferit-o, cu extremă generozitate, Maria Silinescu?

Constantin Smedescu

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here