Deşi nu sunt calificate, aproximativ 4.500 de cadre didactice predau în şcolile din România, cei mai mulţi profesori nepregătiţi fiind concentraţi în zonele din sudul şi centrul ţării.
România este singura ţară din Uniunea Europeană unde predau profesori nepregătiţi: mai exact, 4.500 de cadre didactice necalificate se află la catedră, fiind absorbite de sistem, din lipsă de alternative. Cele mai mari procente de profesori necalificaţi, care nu au luat examenul de titularizare, sunt înregistrate în zonele sărace din sudul şi centrul ţării, arată un studiu publicat recent de Asociaţia Human Catalyst, care a descoperit „Fenomenul Brăila“.
Concret, raportul intitulat „Diagnoza echităţii în sistemul de educaţie 2016-2018“ arată că, anul trecut, cele mai mari procente ale cadrelor didactice fără pregătire au fost înregistrate în judeţele Giurgiu (6,7% din totalul cadrelor didactice), Călăraşi (6,3%), Tulcea (5,7%), Ilfov (5,7%), Braşov (5,5%), şi Vaslui (4,6%). În schimb, cele mai reduse rate se găsesc în judeţele Argeş (0,3%), Gorj şi Dolj (câte 0,8%).
Cele mai mari creşteri de personal didactic necalificat s-au înregistrat în judeţele Covasna (+1,8%), Călăraşi şi Giurgiu (+1,1% în ambele judeţe). În schimb, scăderi au fost raportate în judeţele Sibiu (-0,5%), Bacău şi Argeş (-0,3 % în ambele judeţe). Studiul Human Catalyst mai arată că, la nivel naţional, rata cadrelor didactice fără pregătire a crescut cu 0.2% în ultimii doi ani.
Profesorii slab pregătiţi, sărăcia şi elevii fără rezultate
Specialiştii care au realizat raportul subliniază că există o corelaţie strânsă, pentru fiecare localitate cu risc socio-educaţional semnificativ, între procentul de cadre didactice necalificate, nivelul crescut de sărăcie şi rezultatele slabe ale elevilor. Cu alte cuvinte, fiecare factor îl determină pe toate celalte, iar astfel se învârt constant într-un cerc vicios al lipsei de bunăstare şi educaţie.
„Datele oficiale indică faptul că în zonele marginalizate există un cumul de factori care afectează calitatea actului de învăţământ: aici se găsesc cei mai mulţi profesori fără pregătire, rata abandonului şcolar este printre cele mai mari din ţară, elevii care ajung în clasa a VIII-a participă într-o mică măsură la evaluarea naţională, iar cei care dau efectiv examenul obţin note mai mici comparativ cu media naţională. Aceste rezultate sunt confirmate inclusiv de studii ale OECD, ce indică existenţa unei corelaţii indirecte între calitatea cadrelor didactice şi nivelul de defavorizare al unităţii de învăţământ. Practic, aceste şcoli nu reuşesc să atragă sau să-şi menţină profesorii calificaţi, fapt ce generează un cerc vicios în ceea ce priveşte performanţele şcolare, reflectat prin procentajul mai mare al elevilor aflaţi în risc de abandon şcolar şi rezultatele modeste de la examenele naţionale“, a explicat, pentru „Adevărul”, Ionuţ Buşega, unul dintre autorii studiului.
„Doar ei mai acceptă posturi la ţară“
Cornelia Popa-Stavri, secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), afirmă că mulţi profesori de la sate emigrează către zone mai prospere unde îşi pot practica vocaţia, iar în locul lor nu vin decât cadre didactice necalificate.
„Vorbim de un fenomen al migraţiei profesorilor buni către zone mai prospere, unde au mai multe facilităţi. Una dintre cele mai mari probleme este legată de transport. Sunt multe cadre didactice din oraşele mici care n-au cu ce să ajungă la şcoală. De pildă, pentru o parte dintre ei este mai uşor să ajungă din Giurgiu la o şcoală din Bucureşti pentru că există microbuze speciale, decât să continue să meargă la şcoala în comuna din direcţia opusă. Alţii nu pleacă doar pentru că nu au transport, ci pentru că, în general, nu au condiţii propice de viaţă şi muncă. În plus, profesorii din şcolile din rural cu puţini elevi se tem că şi-ar putea pierde locul de muncă, dat fiind că şcolile ar putea oricând să se închidă prin comasări. Or, în aceste condiţii, unităţile de învăţământ sunt disperate pentru că au rămas profesori pregătiţi şi apelează la persoane necalificate care să îi înlocuiască. Doar ei mai acceptă posturi la ţară“, a declarat şi Cornelia Popa-Stavri, secretar general Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).
Rate scăzute de promovare la examenele naţionale
La rândul său, Laura-Greta Marin, preşedintele Asociaţiei Human Catalyst, afirmă că în judeţele vulnerabile din punct de vedere socio-economic şi unde există un număr mai mare de cadre didactice necalificate elevii obţin rezultate mai slabe faţă cei care se află într-un context social şi educaţional mai bun.
„În momentul în care la şcoală nu ai profesori bine pregătiţi, iar acasă părinţii nu-şi permit să cheltuie bani pentru meditaţii, evident că elevul respectiv va avea rezultate mai slabe“, a explicat Marin.
În judeţele unde se înregistrează procentele cele mai ridicate de profesori nepregătiţi (Giurgiu, Călăraşi, Tulcea, Ilfov, Vaslui şi alte judeţe din zona de sud şi centru) există şi rate scăzute de promovare la examenele naţionale. De exemplu, printre cele mai mici rate de absolvire a Bacalaureatului s-au înregistrat în Ilfov (34%) şi Giurgiu (47,44%), Călăraşi (56,03%). O situaţie similară găsim şi la Evaluarea Naţională.
„În actuala dinamică demografică, cu tot mai puţini copiii, e nevoie ca profesorii să aibă calificări multiple – un profesor de matematică, pentru câteva ore de fizică pe care le-ar suplini într-un gimnaziu izolat, este şi va fi considerat <<necalificat>>. Titlurile acestea de suplinitor, suplinitor calificat, suplinitor necalificat ascund incapacitatea sistemului de a recunoaşte că este nevoie de angajări în sistem cu norme mult mai fragmentate, de profesionişti care poate trec prin programe de conversie – sunt buni specialişti şi învaţă cum să lucreze cu copiii. Inclusiv poate au şi un alt loc de muncă: de exemplu curator de expoziţii şi profesor de desen, într-o singură şcoală, 4 ore pe săptămână”, a conchis Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie.
Ce sunt profesorii necalificaţi
Deşi termenul de profesori necalificaţi este asociat de multe ori în spaţiul public cu rezultatele mici la examenul de titularizare, el se referă de fapt la profesorii care predau o materie pentru care nu s-au specializat în facultate (de pildă, un profesor care a studiat Matematică predă Fizică) şi nu au nici modulul psiho-pedagogic. Dar asta nu înseamnă că cele două statuturi nu se pot suprapune.
Sărăcia „loveşte” şi spitalele orăşeneşti
Însă nu doar unităţile de învăţământ din sudul ţării au o problemă în a atrage şi a menţine cadrele didactice. Spitalele se confruntă cu aceeaşi problemă, sărăcia alungându-i pe medici. Astfel, judeţele Giurgiu, Călăraşi şi Tulcea şi Vaslui înregistrează cel mai mare deficit de personal din întreaga ţară, managerii de spitale fiind nevoiţi să apeleze la tot felul de soluţii pentru a salva situaţia – au colaborări punctuale cu medici din Bulgaria, din Republica Moldova sau din Bucureşti. De departe, cei mai văduviţi de asistenţă medicală sunt locuitorii din Tulcea, susţine Vasile Barbu, şeful Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
„Pe lângă densitatea de medici pe cap de locuitor, Spitalul Judeţean Tulcea e un dezastru, nu reuşesc să îi atragă pe specialişti. Bucureştiul, însă, dispune de toate specialităţile medicale”, a precizat reprezentantul pacienţilor. Din păcate medicii foarte buni şi expertiza sunt cumulate în centrele universitare iar aici Bucureştiul nu poate fi surclasat de niciun alt oraş. Cel mai bun indicator îl reprezintă migraţia pacienţilor iar în România cei mai mulţi pacienţi vor să ajungă la Bucureşti pentru a se trata”, a spus Barbu.
Sursa: adevarul.ro
