Simbolistica ouălor la români, de Paști

0
111

Sărbătoarea Sfintelor Paști este marcată în comunitatea românească, de o primenire a caselor și gospodăriilor, de slujbe speciale săvârșite în cadrul Bisericilor Ortodoxe, dar și de o gamă largă de preparate tradiționale românești. De pe masa fiecărui român nu trebuie să lipsească ouale roșii, cozonacul și friptura de miel.
Multe dintre obiceiurile pascale sunt legate de ou.

Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creștinilor și este, din fericire, încă practicat, mai ales, la popoarele Europei și Asiei. Spre deosebire de alte țări ale Europei, unde obiceiul s-a retras sau a dispărut, la români a înflorit, atingând culmile artei prin tehnica, materiale, simbolică motivelor și perfecțiunea realizării.
Simbolistica ouălor de Paști trebuie căutată înainte de nașterea lui Hristos, în timpuri străvechi. Oul era dat în dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creației, fecundității, simbol al vieții și al reînnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind întâlnit la chinezi cu două mii de ani înainte de Hristos.
Ouăle de Paști, potrivit tradiției, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită și „miercurea Paresimilor”. Exista obiceiul că de la această zi nu se stricau până la Paști. Acum se alegeau ouăle pentru masa de Paști și ouăle ce urmau să fie înroșite. Chiar dacă ele erau alese în această zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Sfintelor Paști, însă, niciodata în Vinerea Mare.
Încondeierea sau „împistrițul” ouălor reprezintă un obicei stravechi în tradiția românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească.
În cultura populară, ziua în care se înroșesc ouăle este joia din săptămâna patimilor, cunoscută și sub denumirea de Joia Mare. Se spune că ouăle înroșite în această zi, nu se strică tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred că ouăle roșii duse la biserică și sfințite, dacă sunt îngropate într-o gospodărie, aceasta este ferită de grindină și piatră.
Există o anumită procedură privind înroșirea ouălor: mai întâi, ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat și apoi se fierb în vopseaua pregătită. Pe lângă ouă roșii, românii contemporani, obișnuiesc să mai vopseasca ouăle și în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subțire și așa îl fierb, ca să iasă „cu model”.
În tradiția populara de la noi, oul roșu de Paști simbolizează sângele Domnului și ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepărtare a răului, fiind purtator de sănătate, frumusețe, vigoare și spor. Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate în negru simbolizeaza chinul și durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce. Ouăle închistrite sunt simbolul Mintuitorului, care a iesit din mormant și a înviat, precum puiul din găoace.
Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale și se face după reguli precise: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocneste capul oului de capul oului ținut în mână de partener, în timp ce roșteste cunoscuta formula “Hristos a înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a înviat”.
În Bucovina, cojile ouălor de Paști, sunt aruncate în râu, pentru ca apa să le poarte la „Blajini” (ființe imaginare, încarnări ale copiilor morți nebotezați, al căror loc de viețuire se afla la „capătul lumii”, aproape de Apa Sâmbetei). În felul acesta, și Blajinii știu că pentru toți creștinii a venit Sărbătoarea Sfintelor Paști.

În părțile Sibiului, există obiceiul ca de Paști să fie împodobit un pom (un arbușt) asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire constă în faptul că în locul globurilor se agață ouă vopsite (golite de conținutul lor). Pomul poate fi așezat într-o vaza frumoasă și farmecul sărbătorii sporește cu o podoabă de acest fel.
În Maramureș, zona Lăpușului, dimineața, în prima zi de Paști, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni și la vecini să le anunțe Învierea Domnului. Gazda dăruiește fiecărui urător un ou roșu. La plecare, copiii mulțumesc pentru dar și urează gospodarilor „Sărbători pascale fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru ca în acea gospodărie să fie armonie tot restul anului.
În dimineața zilei de Paști, copiii se spală pe față cu apa proaspătă de la fântână în care s-au pus un ou roșu și fire de iarbă verde.
Hristos a Inviat!

Sursă: www.crestinortodox.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here