IULIAN PREDA – un poet cu picioarele pe pământ la Primăria SÂMBUREŞTI

2
379

Comuna Sâmbureşti este alcătuită din satele: Sâmbureşti, Cerbeni, Ioniceşti, Lăunele, Mănuleşti, Stănuleasa şi Toneşti. Ocupă o suprafaţă de 3.073 ha şi se învecinează la nord cu judeţul Vâlcea, la est cu judeţul Argeş şi comuna Leleasca, la sud cu Dobroteasa, iar la vest cu Vitomireşti. Faţă de Slatina o despart 62 de km. Este străbătută de drumul judeţean DJ 678 E şi de pârâul Cungra, iar drumul naţional cel mai apropiat este cel care leagă oraşele Drăgăşani şi Piteşti. Primul care apare în istorie este satul Sâmbureşti, despre care aflăm că Mihai Viteazu l-a dăruit, în 1597, lui Armaş Marcu, unul dintre căpitanii săi, ca recompensă pentru apărarea cetăţii Giurgiu. Satul Gura Lăunelui apare atestat la 1808, iar celelalte sate sunt menţionate după 1850. În 1973, locuiau în Sâmbureşti 1.897 persoane. La recensământul din 2011 s-au înregistrat 1.209 locuitori. Consiliul Local rezultat din alegerile din 2016 este alcătuit din 8 consilieri de la PSD şi 1 de la PNL. Viceprimar este Constantin Pîrlan.

Din 2012, primar în comuna Sâmbureşti este Iulian Preda. S-a născut la 18 iulie 1971. Are studii administrative şi economice superioare, de profesie fiind jurist. În perioada 1991-2000 a lucrat la Administraţia Financiară Slatina, ca inspector de impozite şi taxe. Apoi, până în 2010 a lucrat la Primăria Dobroteasa, tot ca inspector de impozite şi taxe. Din 2010 şi până în 2012 a lucrat ca secretar la Primăria Sâmbureşti. Este primar din 2012, reprezentând PSD. La doi ani si jumătate de la alegerea sa ca primar, prin toamna lui 2014, s-a simţit dator să facă o radiografie a situaţiei economice, politice şi sociale din comuna sa, în acel moment, situaţie pe care a redat-o într-o scrisoarea deschisă adresată cetăţenilor comunei. Din cele relatate acolo, deducem că situaţia era dezastruoasă: o comună dezbinată de certurile interne din administraţia locală, funcţionari care nu-şi făceau datoria, oameni care veneau la serviciu în stare de ebrietate, înapoiere, prostie, iresponsabilitate peste tot, motive pentru care autorităţile judeţene şi centrale au neglijat total această comună. După alegerea sa ca primar, toate s-ar fi schimbat în bine, disensiunile interne s-au stins, devenind chiar cordiale, comuna a început să primească fonduri importante pentru dezvoltare şi să fie percepută ca un exemplu bun în tot judeţul. În scrisoarea deschisă adresată concetăţenilor săi, primarul Iulian Preda înşira problemele mai importante din acel moment, rezolvate sau în curs de rezolvare:

“– eroziunea solului din satul Mănuleşti, zona Roşuleşti – la Castan, unde abia se mai putea strecura cineva. În prezent este rezolvată, prin construirea unui zid de sprijin din beton armat si prin umplerea văii cu 6.000 metri cubi de pământ;
– eroziunea solului din satul Ioniceşti, Strada Dobrii, punctul Jean Stancu, acolo nu se mai putea circula decât pietonal. În prezent este remediată, prin construirea unui zid din beton armat şi a patru rânduri de gabioane;
– eroziunea solului din satul Mănuleşti, zona Gică Rotea, unde vom începe lucrările anul acesta;
– satul Lăunele, Strada Izvorului, zona Tomeci – Pirneci, unde pârâul Cungra a inundat si distrus strada, punând in pericol gospod
ăriile. În prezent este rezolvată, prin construirea unui zid de gabioane în lungime de 140 de metri;
– satul Lăunele, Strada Izvorului, punctul Mihai Dragomiroiu, unde strada si canalizarea au fost inundate si distruse. În prezent este rezolvată, prin construirea unui zid din gabioane în lungime de 160 de metri;

– satul Ioniceşti, Strada Principală, zona Gârtani-Mitrani, strada era inundată ori de câte ori ploua mai mult. În prezent este rezolvată, prin construirea unui zid din gabioane în lungime de peste 200 de metri;
– drumul judeţean 678 E Ioniceşti era neasfaltat. Am asfaltat 500 de metri, iar anul acesta mai asfaltăm încă 500;
– drumul judeţean 678 E Stănuleasa, era şi este neasfaltat. Avem speranţe de începere a lucrărilor;
– Strada Dealul Viilor Mănulesti. Avem lucrări în derulare. Se va asfalta dupa terminarea lucrărilor la eroziunea din punctul Gică Rotea;
– strada Mare Toneşti şi drumul comunal 47 Coasta Papei, s-au pietruit şi vom aşterne covor de asfalt;

– canalizare menajera nu exista. S-au început lucrările şi se va realiza;
– satul Ioniceşti, Coasta Papei, am contractat construirea unui pod din beton de 18 metri, se va realiza;
– în satul Ioniceşti, strada Valea Sîmburului, practic nu exista. O construim acum, şi vom introduce curentul electric către gospodariile Măneciu, Tradcan şi Dina;” (…)

L-am vizitat într-una din zilele trecute pe d-l primar Iulian Preda şi i-am amintit de acea scrisoare din 2014, din care am redat o mare parte.  L-am rugat să se refere la acele puncte din scrisoare, în care erau menţionate lucrări începute sau în fază de proiect. Am aflat, astfel, că s-a înfiinţat sistemul de canalizare ape menajere, că s-a extins reţeaua de apă potabilă pe mai multe străzi din satele Sâmbureşti şi Ioniceşti, că eroziunea solului în satul Mănuleşti a fost oprită prin construirea unui zid de sprijin din beton armat. Totodată, şi în satul Lăunele, pe strada Izvorului, zidul de sprijin din gabioane având acum o lungime de 300 de metri. Lucrările de combatere a eroziunii solului şi alunecărilor de teren au continuat şi în alte puncte ale comunei, precum: în satul Ioniceşti, pe străzile Valea Sâmburului şi Zăvoiului. Infrastructura rutieră fiind o problemă foarte importantă în comuna Sâmbureşti, lungimea totală a reţelei de drumuri aflate în administrarea comunei trecând de 50 de km, lucrările de asfaltare s-au situat, de asemenea, în prim planul activităţii primarului Iulian Preda. Prin urmare, s-a asfaltat drumul comunal DC 47 şi Strada Mare din satul Toneşti, prin acelaşi proiect, în lungime totală de 5,5 km. Pe strada principală din satul Ioniceşti a continuat asfaltarea pe încă 600 de metri, iar strada principală din Stănuleasa a fost asfaltată pe 1 km şi urmează pe alţi 3 km. Lucrări de asfaltare s-au efectuat şi pe o serie de drumuri de exploataţie agricolă, precum cel din Dealul Sâmburului, în lungime de 3,5 km, Becheanca, de 2 km, ca şi a drumului ce face legătura, peste deal, cu Vitomireşti, în lungime de 3 km. Satele comunei Sâmbureşti fiind împrăştiate într-o zonă de deal, cu altitudini de la 300 la 400 de metri, este predispusă eroziunii solului şi alunecărilor de teren. De aceea sunt necesare multe lucrări de întreţinere, uneori foarte costisitoare. De pildă, pentru consolidarea drumului Mănuleşti-Sâmbureşti, afectat de eroziune pe 50 de metri, lucrările au costat 5,5 miliarde de lei vechi. De altfel, lucrările de combatere a eroziunii solului vor continua în satul Mănuleşti, pe strada Viilor, va fi aici cea mai mare lucrare de acest gen din judeţ. Apoi, sunt necesare multe poduri şi podeţe. Sub administraţia d-lui Iulian Preda s-au construit trei poduri metalice (în satele Cerbeni şi Sâmbureşti, ambele peste Cungra, şi-n satul Stănuleasa, peste pârâul Valea Stănulesei).

Pe linie social-culturală, s-a modernizat grădiniţa de la Stănuleasa, s-a construit o scenă pentru spectacole, în faţa Primăriei, una dintre cele mai mari din judeţ, un praznicar la cimitirul Sf. Dumitru din Stănuleasa, gard şi alee pavată la cimitirul bisericii Sfânta Maria din satul Sâmbureşti, o fântână arteziană în satul Sâmbureşti, s-a amenajat un părculeţ de joacă pentru copii, s-a introdus alimentarea cu energie electrică pe strada nou înfiinţată, Valea Sâmburului, din Ioniceşti, modernizarea sistemului de iluminat public în toată comuna, (circa 600 corpuri de iluminat, cu becuri economice). De asemenea, Primăria şi Consiliul Local susţin activitatea Ansamblului Folcloric „Plaiurile Sâmbureştilor”. În acest plan, socio-cultural, primarul Iulian Preda are în vedere mai multe proiecte pe care speră să le realizeze până la sfârşitul acestui mandat. În primul rând vrea să realizeze o renovare completă, de la temelie şi până la acoperiş, a Şcolii Generale Sâmbureşti şi să finalizeze lucrările la Căminul Cultural. Apoi, vrea să construiască un ştrand, cu fonduri ce vor fi atrase prin GAL, şi să modernizeze terenul de sport din Sâmbureşti. Acesta are deja nocturnă, dar mai trebuie împrejmuire, refacerea gazonului etc. Totodată, vrea să găsească o utilitate publică pentru fostul spital Sâmbureşti, care în 2003 a fost predat Asociaţiei Antidrog Olt, dar investiţia nu s-a finalizat, aşa că în 2015 a fost preluat de Consiliul Local Sâmbureşti, de la Consiliul Judeţean Olt. Acum, primarul Iulian Preda ar vrea să înfiinţeze aici un Cămin de Bătrâni. În legătură cu actuala lege a ajutorului social, primarul din Sâmbureşti crede că a fost prost întocmită, mai mult ca să încurajeze nemunca. Are în jur de 80 de dosare de ajutor social.

În domeniul infrastructurii, are proiecte pentru asfaltarea a încă 3 km pe strada Principală din satul Stănuleasa, apoi a încă 1,5 km  pe strada Principală din Ioniceşti, construirea a încă trei poduri din beton armat peste pârâul Cungrea, în punctele Coasta Papei, Lungoţ şi La Poliţie, şi a două punţi pietonale metalice, una în Ioniceşti, peste Sâmburul, şi alta în Sâmbureşti, peste Cungra, în punctul La Şcoală.

În final, l-am rugat pe d-l primar să ne vorbească puţin despre ce are mai deosebit comuna Sâmbureşti. Bineînţeles, a scos în evidenţă specificul ei vitipomicol. În comună sunt 600 ha cu vie şi 400 ha cu livezi de pruni. Podgoria Sâmbureşti este atât de veche, că este pomenită şi în hrisoavele domneşti de pe timpul lui Mihai Viteazu, trecând prin proprietatea mai multor familii boiereşti. Cel care a refăcut podgoria şi a adus din Franţa soiurile actuale a fost Constantin Brătianu, inginer-constructor şi agronom, fiul lui I.C.Brătianu. Brătienii au construit aici şi un conac în care aveau o vinotecă cu mii de sticle de vin, pe ani de producţie. În fiecare an depuneau aici câte 1.000 de sticle cu vin. După 1989 au dispărut toate, iar podgoria a fost la un pas de faliment. Legea 18, a Fondului Funciar, ca peste tot, a adus ruina şi peste podgoria Sâmbureşti, a cărei cramă a fost preferata lui Ceauşescu  şi a familiei sale. Doar câţiva săteni mai cultivau soiuri nobile, pe suprafeţe mici, pentru consumul propriu. A fost salvată de investitorul Jean Valvis, pe care iubitorii de fotbal îl ştiu de pe vremea când, împreună cu Copos, susţinea echipa Rapid Bucureşti. Pe la începutul anilor 2000, Valvis a cumpărat 500 de ha aflate în paragină şi le-a replantat cu cele mai alese soiuri de viţă de vie, aduse din Franţa. Podgoria trăieşte acum o nouă viaţă, reînviind vechiul ei renume dat de vinurile Cabernet-Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir şi Merlot, iar noul patron a reuşit să impună obiceiul numit „Struguritul”. Când strugurii sunt copţi, el invită la cules copiii de la şcoala generală din sat, localnici, colaboratori, prieteni şi colaboratori ai grupului „Valvis Holding”. Ultima zi a culesului se încheie cu o mare petrecere în cinstea tuturor culegătorilor.

La despărţire, d-l primar mi-a oferit o carte de poezii, creaţii ale domniei sale. „Încă un veleitar în materie de poezie”, mi-am zis, primind nu cu prea multă încântare cartea, sătul de atâtea experienţe cu aşa-zişi poeţi care, fără să trudească prea multă vreme pe câmpul literelor, se cred inspiraţi şi pretind să fie luaţi în seamă. Mare mi-a fost surpriza când, ajungând acasă şi începând să citesc primele poezii, am descoperit un poet adevărat, sensibil la tonurile vieţii, capabil să le surprindă şi să le exprime în note originale. Cartea se numeşte „Suflete fără inimi”, iar cine o citeşte poate conchide cu certitudine că primarul din Sâmbureşti are… inimă de poet.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here