Portret de primar: Florin Cristian Ţol, Vişina Nouă

0
240

Satul Vişina Nouă există din 1896, când este menţionat un cătun format din 6-7 bordeie, aparţinând de comuna Vişina (Vişina Veche). După 1903 sunt ridicate primele case deasupra pământului. A devenit comună în 1926. Un timp, drept sediu de Primărie au servit casele a diverşi cetăţeni, pentru ca, în 1937, să fie construit primul sediu propriu-zis de Primărie în Vişina Nouă. Reorganizarea administrativă din 1968 desfiinţează comuna Vişina Nouă, înglobând-o în comuna Vădastra. Din aprilie 2004, Vişina Nouă a redevenit comună. Suprafaţa actuală este de 1.938 hectare. Este o comună cu o simetrie perfectă, întregul ei intravilan fiind împărţit în loturi egale, de câte 2000 de metri pătraţi fiecare. Se situează în Câmpia Dunării, la 15 km nord de Corabia şi la 30 de km sud de Caracal. Se învecinează la nord cu Brastavăţu şi Vădastra, la est cu Vişina, la sud cu Vârtopu (Corabia), iar la vest cu Vădăstriţa şi Obârşia. Este străbătută de drumul judeţean DJ 604. În 2011, populaţia comunei era de 1767 de locuitori.

Actualul primar, învăţătorul Florin Cristian Ţol, şi-a câştigat fotoliul de primar în 2008, la numai 30 de ani. Dintre realizările sale menţionăm: a introdus sistemul de alimentare cu apă în comună, a început construirea unei şcoli noi, a dotat toate instituţiile din comună cu încălzire centrală, a modernizat şi extins iluminatul public, sistem de supraveghere video în zona centrală a comunei şi la instituţii, reţea de radioficare de-a lungul DJ 604, parc modern, stadion de fotbal de dimensiuni normale şi încă unul de minifotbal, cu gazon artificial şi nocturnă, pietruiri anuale prin toată comuna, împădurirea a 52 de ha de teren, o secţie de croitorie, program de biblionet la biblioteca comunală, în apropierea căreia a înfiinţat un club unde, mai ales pe timp de iarnă, tinerii îşi petrec timpul jucând şah, tenis de masă, table etc.

Ori de câte vine vorba de autorităţile publice judeţene şi naţionale, pe faţa primarului din Vişina Nouă apar imediat nori negri de nemulţumire, de îndignare faţă de nepăsarea acestora în legătură cu situaţia grea, generală, în care se zbate populaţia. Totuşi, la toată anormalitatea din judeţ şi din ţară, edilul din Vişina Nouă crede că am contribuit cu toţii, prin pasivitatea cu care îi tratăm pe conducători şi de care ei profită din plin, simţindu-se protejaţi de această cuminţenie şi supuşenie caracteristică poporului nostru. Chiar dacă, în general, suntem un popor care îşi ghidează comportamentul în funcţie de cel al conducătorilor, învăţătorul vişinean crede că este de datoria noastră să conştientizăm unde greşim, căci mai presus de lege şi de credinţă este conştiinţa. Ori de câte ori ne dorim şi ne propunem o schimbare în viaţă, trebuie să începem prin a avea mustrări de conştiinţă, exigenţa trebuind să înceapă de la propria persoană. În ceea ce-l priveşte, d-l primar vişinean se simte foarte ataşat de valorile locale şi încearcă pe toate căile să transmită această trăire a sa tuturor concetăţenilor săi. Le cere tuturor să fie mândri de comuna lor, de trecutul ei şi de ceea ce reprezintă ea în prezent şi să se remarce ei înşişi printr-un aport valoros la creşterea comunei. Ajungând să pună suflet pentru fiecare palmă de pământ aparţinând comunei, există totuşi un loc unde i se pare că, odată cu inima comunei, bate şi inima sa, la unison, acesta fiind centrul comunei, amenajat după viziunea sa. Tot timpul se simte dator să facă ceva pentru concetăţenii săi, considerând că timpul pierdut este singurul lucru care nu se poate recupera niciodată.

Deşi, ca apartenenţă politică, este PNL-ist, iar individualismul este funciar doctrinei liberale, Florin Cristian Ţol nu se consideră un individualist, preferă munca în echipă, chiar dacă munca aceasta presupune să-şi petreacă jumătate din timp explicându-le celorlalţi unde este greşit punctul lor de vedere. Sigur şi el poate greşi, în felul acesta dând apă la moară criticilor din partea opoziţiei. Este şi normal, până la urmă, datoria opoziţiei fiind să critice, să crească „mândrindu-se” cu greşelile şi nerealizările puterii sau minimalizând tot ce face aceasta. Nu înţelege însă să accepte criticile nefondate, lipsite de orice fel de temei şi i se pare de-a dreptul bizar să audă pe cineva care n-a reuşit nimic în plan personal lăudându-se că, în locul primarului, el ar fi procedat altfel, mult mai bine.

Întrebat în legătura cu principala problemă pe care şi-ar dori-o cât mai repede rezolvată, tânărul primar din Vişina Nouă a răspuns fără ezitare: problema locurilor de muncă, adăugând imediat că o altă problemă ce derivă direct din aceasta este instabilitatea locurilor de muncă odată câştigate. Pentru acest motiv, nu se sfieşte să afirme că a ajuns să regrete sistemul centralizat din vechiul regim comunist, când o astfel de problemă nici nu exista. De asemenea, întrebat dacă, dintre toate realizările edilitare, există vreuna de care se simte legat sufleteşte, a răspuns la fel de prompt: în toate realizările sale a pus suflet, n-a făcut nimic în dorul lelii, aşa, ca să fie, ci ca să dureze şi să contribuie la creşterea confortului concetăţenilor. În afara zonei centrale despre care am vorbit mai sus, amenajată după viziunea sa, mai există totuşi ceva de care se simte foarte mândru: stadionul din Vişina Nouă, construit şi omologat după standardele Federaţiei Române de Fotbal. Pe acest stadion îşi joacă meciurile de acasă echipa Sportul Vişina Nouă, în Liga a III-a, susţinută financiar de SC Agromec Vişina. Un stadion care poate găzdui şi meciuri din Liga a II-a, iar cu ceva îmbunătăţiri, chiar din Liga I.

Nu m-am putut despărţi de d-l Florin Cristian Ţol fără să-l întreb ce l-a determinat să renunţe la meseria de dascăl, chiar şi temporar, pentru această funcţie de primar care, aşa cum spunea dumnealui, îi răpeşte tot timpul, fără să-i mai lase răgaz pentru o dezvoltare în plan personal. Iată răspunsul său: „D-le profesor, nu pierdeţi din vedere faptul că, în esenţa ei, viaţa este ca un roman. Închei un capitol, laşi acţiunea din capitolul respectiv în suspensie şi începi alt capitol, gândindu-te în permanenţă că, la un moment dat, vei reveni la acţiunea din capitolul încheiat şi o vei relua punând-o în conexiune cu ceea ce ai realizat între timp. Vreau să spun că nicio experienţă de viaţă nu este irosită, dimpotrivă, ea se adăugă prin semnificaţiile ei cele mai subtile la celelalte experienţe de viaţă, rezultanta conducând la ceea ce ne aşteptăm cu toţii: o dezvoltare în plan personal care să ne permită cele mai corecte răspunsuri la problemele vieţii”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here